La fel de OM ca tine.

Sunt la fel de OM ca tine. Inspir, expir, pasesc, traiesc momentul, traiesc si din amintiri, iubesc persoanele speciale, injur, alint, mint, fac totul intr-o normalitate. Nimic special nimic in plus. Ascult, pun la suflet, plang, ma descarc, vorbesc, gresesc.
Pana acum 2 ani jumate totul era simplu si plictisitor. O singura persoana speciala caruia ii spuneam totul. O singura activitate alaturi de cei dragi. Nici'o cearta. Nici'o miniciuna. Nimica. Dar acum 2 ani si ceva am descoperit-o pe EA. Unica, firava, micuta, dragalasa si pura,pana atunci aproape insuportabila. Totul a inceput de la niste simple cuvinte care mi-au ramas intiparite undeva acolo adanc : Nu ma intereseaza, de acuma vreau sa faci pase cu mine, vreau sa stai cu mine in camera.
Atata i-a trebuit sa zica. Nestiind niciuna dintre noi ca acela va fii inceputul celor 2 ani de neuitat, de neintlocuit. Am inceput usor, ne-am descoperit incet una pe cealalta. A fost bine si am zis ca e loc si de foarte bine sau excelent.
De aici a inceput tot universul meu sa se schimbe. Mai mult tupeu, mai multa dragoste, mai multa bunavointa, mai multe cafele, mai multe iesiri, mai multe tigari. Totul s-a inzecit. Au fost 2 ani in care mi-ai fost sora, 2 ani in care te vedeam zilnic, te iubeam din ce in ce mai mult, te adoram. Au fost 2 ani in care mi-a fost usor sa uit de tot si sa te vad numai pe tine. Nu mai vedeam pe nimeni altcineva in jurul meu. Pana vara trecuta cand ai inceput sa reprosezi ca nu sunt asa cum eram inainte. Dar ai fost in stare sa ma accepti asa cum eram atunci si cu bune si cu rele. Apoi ai renuntat usor la tot. Nu mi-a mai trebuit nimica. Te-am lasat sa vezi ca ti-a fost mai bine inainte. Am plans impreuna, am ras, am fost peste tot numa cu tine. Ei bine ai revenit, am legat firul rupt, dar nodul a ramas. Apoi in decembrie am plans impreuna din acelasi motiv. Am facut promisiuni si am impartit totul, dupa care tu ai vrut sa rupem totul din nou. Dar nu e nimica...pentru ca uneori mai trebuie si sa suferi pentru oamenii pe care ii iubesti. A si apropo mai tii minte " nu am iubit niciodata pe cineva asa cum te iubesc pe tine". Cuvintele astea m-au facut sa plang din nou. Dar nu e nimic terbuie uneori sa ne mai umezim si ochii.
P.S: Tu esti cea care m-a invatat sa iubesc :).


Ea este fata pe care in septembrie mi s-a parut o tamenie sa ies cu ea la cafea. Ea este cea care mereu va fii langa mine indiferent de ce prostii fac sau zic. Ea este cea care ma intelege, cea care ma face sa cred ca EU sunt propriul meu univers. Cea pe care o iubesc chiar daca uneori ma dispera si imi vine sa ii frec una in mutrita aia a ei de veverita :X. Cea care mereu cand am nevoie de ea este aici langa mine. Cea care in loc sa stea in cafenele cu alti oameni sau sa doarma sau sa faca ceva mai important a ales sa stea 2 saptamani cu mine in casa pentru a-mi fii bine. Ea este unica si nu vreau sa o inlocuiesc. Vreau sa fie numai a mea.

Despre fiinta asta nu stiu ce sa zic:))...fosta mea colega de banca idioata si tampita. Pe care uneori as vrea sa o trantesc cu capul de toti peretii dar totusi scumpa mea micuta.Cea pe care o enerveaza al doilea prenume >:) dar nu este nimica, pentru ca scapa ea si de ala. Micuta care da sfaturi bune si asculta orice ai de zis chiar daca sunt niste tampenii si in fiecare zii e acelasi subiect si aceiasi poveste. O ador chiar daca ea se considera un obiect. Nu e nimica iubita. Vreau sa stii ca ma disperi si te ador.

Ooooooo am ajuns la papusa mea de portelan. Care e in aceiasi situatie de cacat ca si mine de altfel dar ne ajutam reciproc sa trecem peste. Fiinta care este mereu gata sa imi raspunda la telefon cand plang, sau cand am o criza de ras.Nu o cunosc de mult timp, dar stiu ca desi este vesela si zamebste mereu ca totul sa para perfect ea de fapt are o gaura acolo in suflet. O ador pentru ca e sensibila, pentru ca sufera si pentru ca incearca sa treaca peste.Cu multe idiotenii dar incearca si asta o face mai puternica si mai tare pentru ce o asteapta. O iubesc :X

El e prietenul meu de corason de 15 ani. FUCK. Prea mult timp trecut peste noi, prea multe batai, prea mult amintiri, prea multe certuri, prea mult prostii. Sunt pur si simplu prea multe. Nici nu stiu cum sa explic acest fenomen. Este ciudat si totodata placut sa stii ca ai pe cineva care te iubeste si care iti e alaturi si mereu iti va fii alaturi.

Acuma urmeaza blonda mea suprema care ma face sa rad oricat de trista as fii si care imi lumineaza mereu ziua :)) Cea pe care o ador.

Si mai sunt cativa despre care nu vreau sa insir istorioare pentru ca asta ar insemna ca trebuie sa stau sa scriu incontinuu dar o sa le fac si lor o scurta descriere:
El e vecinu meu de peste drum care ma face idioata de fiecare data cand e nevoie, ma asculta si imi zice ce si cum trebuie sa fac chiar daca nu il ascult aproape niciodata :D
El este omul care imi zice tot ce este nevoie sa stiu si cel la care pot apela mereu, chiar daca uneori ma tradeaza asa pe fata o face cu bunatate.
El este la fel ca si prima ...omul verii.:)) Ala cu care radeam si ne vedeam in Vogue la o limonada. Ala care asculta si care ma dispera cu toate comentariile lui de tot cacatul, cel care a vrut sa ma calce cu masina si cel care m-a sunat cand am avut nevoie. Cel care a facut multe dar atat de putine. Si cel la care tin dar il si urasc in acelasi timp :)
El este cel care vrea sa ma bata pentru ca fac numai prostii. Cel care rupe mii de tigari numai pentru a ma oftica si cel care mereu da telefon sa vada daca mai supravietuiesc.

E greu sa ii insir acum pe toti care mi-au intrat la sufletel. Desi nu sunt multi sunt oamenii la care nu voi renunta niciodata, oricate certuri si injuraturi ar exista intre. Orice distanta ne despare. Pur si simplu ii iubesc.

Si acum revenind la mine...Urasc oamenii care cred altceva despre mine fara ca macar sa incerce sa ma cunoasca.Urasc atunci cand un raspuns din partea tuturor este pozitiv iar unul se trezeste sa zica ca de fapt e negativ. Urasc ca atunci cand incerc sa spun ca imi pare rau sa ma contrazica cineva. Si cel mai mult urasc oamenii prefacuti care in fata mea sunt cineva, iar pe la spate altcineva. Cei care nu raspund cu aceiasi moneda si ma critica incontinuu pentru greselile pe care le fac. Urasc sa supn asta dar descopar din ce in ce mai multi oameni la fel. Pe acelasi interesc si cu aceleasi principii. Exemple si povesti sunt multe. Atat de multe incat nu mi-ar incapea sa le insir.
Si de aceea sunt OM la fel ca si tine pentru ca si eu ma cert cu ei, si eu ii ajut, si eu rad cu ei, si eu respir alaturi de ei.





P.S: Persoanele enumerate nu sunt luate in ordinea din sufletul meu, pentru ca eu nu am un criteriu dupa care sa atribui fiecaruia un loc in inima mea. Toti sunt egali. Pe toti ii iubesc la fel de mult.